Fidel Castro – Anticomunistul care a ajuns să-și creadă minciunile comuniste

Fidel Castro, liderul dictatorial al Cubei timp de 50 de ani, cunoscut pentru barba sa, talentul său oratoric, discursurile sale înfocate care durau ore și pentru că a fost unul dintre marii responsabili ai crizei rachetelor din Cuba. Castro a fost una dintre cele mai longevive și controversate figuri ale secolului al XX-lea. Acesta a fost iubit de mulți, fiind văzut ca un lider carismatic care a eliberat Cuba de sub un regim dictatorial  și a redat independentă Cubei, dar a fost și urât de mulți pentru faptul că a transformat Cuba într-o dictatură comunistă, iar  în 1962 a dus umanitatea la un pas de un Armaghedon nuclear.

În realitate, Fidel Castro și dictatura sa au avut atât un impact pozitiv, cât și unul negativ asupra Cubei. În 1959, Fidel Castro a reușit să îl înlăture de la putere pe dictatorul Fulgencio Batista care era susținut de SUA, înlocuind o dictatură cu alta. Inițial, Castro nu avea un discurs comunist, spunând în repetate rânduri că revoluția prin care a venit la putere nu este una comunistă, însă după ce Castro a expropriat companiile americane care operau în Cuba și a distribuit pământul deținut de ele țăranilor, relațiile dintre Cuba și SUA s-au deteriorat grav. Într-un final, SUA a impus un embargou comercial asupra Cubei și a organizat cubanezii din exil pentru o invazie a Cubei în 1961.

Invazia a eșuat, iar Castro văzând că americanii îi boicotau economic și îi amenințau militar, a aliniat Cuba cu cealaltă superputere a lumii, Uniunea Sovietică. Pentru a se putea alinia complet cu Uniunea Sovietică, a trebuit să se alinieze și ideologic, așa că a transformat cuba într-o dictatură comunistă. Dacă înainte de ruptura economică și diplomatică de SUA Castro zicea ,, Am zis foarte clar că nu suntem comuniști’’, după alierea cu Uniunea Sovietică, afirma cu tărie că este un marxist-leninist și așa va rămâne. În 1962, Castro a acceptat ca sovieticii sa depoziteze rachete balistice nucleare în Cuba. Acest lucru a alertat SUA care s-a pregatit sa contraatace. Aceasta perioadă tensionată care a dus lumea la un  pas de distrugere nucleara este cunoscută drept  ,,criza rachetelor cubaneze”. După acestea, Castro nu a mai provocat mari conflicte internaționale, ci a rămas un ghimpe comunist în coasta americanilor.

În perioada de 50 de ani în care Castro a condus Cuba, el a menținut un nivel de trai  mediocru în Cuba, marile sale realizări fiind îmbunătățirea sistemului educațional și a sistemului sanitar, transformând Cuba în țara din America latină cu cel mai performant sistem sanitar și cu o rată de alfabetizare de 99%. Problemele economice ale Cubei au început odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice și a țărilor socialiste din Europa. Ajutorul economic anual de 8 miliarde de dolari pe an venit din partea Uniunii Sovietice a dispărut, iar țările socialiste cu care desfășura 85% din comerț nu mai aveau interesul de a colabora. Economia Cubei s-a prăbușit, iar standardul de viață mediocru a ajuns la limita de subzistență.

În opinia mea, Fidel Castro nu a transformat Cuba într-o țară comunistă din convingere, ci din necesitate. În 1961 când Castro a început apropierea de Uniunea Sovietică avea pe de-o parte o superputere influentă în zonă, cu intenții ostile față de Cuba, și pe cealaltă parte o superputere dispusă să ajute Cuba datorită poziției sale strategice, singurul preț era conversia ideologică, preț asumat de Castro și plătit de poporul cubanez.

Atunci când Uniunea Sovietică s-a destrămat în 1991, Castro nu a mai fost nevoit  să păstreze fațada comunistă, însă  el a păstrat-o. Un motiv putea fi că, după 30 de ani de discursuri înfocate despre superioritatea socialismului, Castro nu putea schimba peste noapte orientarea ideologică. Probabil că dacă ar fi încercat și-ar fi pierdut puterea și credibilitatea. Realitatea este că aproape nimeni nu ar renunța la puterea absolută după 30 de ani.

Un alt lucru care este posibil să-l fi  determinat pe Castro să nu renunțe la structura comunistă este faptul că, probabil, ajunsese să creadă în propria retorică. După 30 de ani este posibil ca Fidel Castro să fi fost convins de propriile discursuri carismatice, ajungând să-și creadă propriile minciuni comuniste. Dar indiferent dacă el ajunsese sau nu să-și creadă propriile discursuri, un lucru era clar, nu mai putea schimba ideologia și sistemul pe care îl impusese pentru a fi pe placul Uniunii Sovietice.

În concluzie, Fidel Castro a fost un personaj carismatic, care a părut să aibă intenții bune, intenții care nu s-au materializat din cauza dependenței Cubei de Uniunea Sovietică și din cauza boicotul economic american. Este foarte posibil ca acele intenții sa fi fost cât se poate de reale, dar intențiile și carisma nu țin de foame, lucru demonstrat de starea Cubei atât pe parcursul erei Castro, cât și în prezent. Majoritatea cubanezilor trăiesc în sărăcie lucie, lucru care demonstrează adevăratul efect pe care Fidel Castro și regimul sau l-au avut asupra Cubei. Regimul Castro a transformat economia Cubei într-una dependentă de Uniunea Sovietică, iar când Uniunea Sovietică nu a mai putut trimite ajutor, economia s-a prăbușit și cubanezii care trăiau deja prost au ajuns să trăiască în condiții mizere.

Recomandări:

How did Cuba become an ally of the Soviet Union?

• Cuba și cameramanul – Netflix
• The Cuba Libre Story – TV Mini Series