Ronnie a calculat prost

Ronald Reagan a fost președintele SUA între 1981 și 1989, iar pentru cei de dreapta și republicani a fost un fel de zeu care a refăcut America puternică și a fost un simbol a unei drepte economice numită de adepți „Revoluția Reagan”, iar pentru democrați și cei de stânga el este sinonim cu hibele capitalismului și cu creștera inegalității între clase.

El este fie divinizat, fie diabolizat de adepții diferitelor ideologii, dar după părerea mea realitatea este undeva la mijloc.
Astfel, politica sa neoliberală numită de asemenea “Reaganomics” are atât aspecte legitime și corecte, cât și efecte negative și probleme la implementare .

De aceea cred că atunci când vine vorba de politica economică a lui Reagan, trebuie să ne uităm la: situația în care a fost aplicată, efectele pe termen scurt, efectele pe termen lung și numere.

În ceea ce privește situația din momentul aplicării, putem să vedem că SUA nu era în cea mai bună situație economică.
Suferea de stagnare economică, inflație de aproape 14% , iar prețurile la energie și carburant erau mari.
Reagan propunea două lucruri destul de greu de tradus în română: Trickle-down economics și Suply-side economics.
În alte cuvinte, micșorarea taxelor, tăierea cheltuielilor, reducerea reglementărilor, micșorarea fondurilor pentru servicii sociale și cheltuieli majore pe armată. Astfel, oamenii de rând vor rămâne cu mai mult din salariul lor, iar marile companii se vor extinde, vor creea noi locuri de muncă și vor ridica nivelul de trai.

Unul dintre primele lucruri pe care l-a făcut ca președinte a fost să micșoreze taxele

Acest lucru pus în practică a cauzat o recesiune între Iulie 1981 și Noiembrie 1982, dar a avut ce e drept rezultate economice bune în următorii ani, ducând la reducerea inflației de la 13.5% la 4.1% și la o perioadă de creștere economică robustă de aproximativ 30% în cei 8 ani ai președinției sale.

De notat totuși că Reagan nu și-a împlinit promisiunea de a redue cheltuielile și de a reduce mărimea guvernului. Lucru relevant de observat este că deficitul bugetar pe perioada lui Reagan  a crescut, iar datoria SUA a crecut de la 738 milioane de $ la 2.1 trilioane de $, iar mărimea aparatului de stat nu s-a micșorat.
De vină pentru asta este faptul că cea ce Reagan a făcut a fost echivalentul la a economisi 10$ tăind fonduri pentru programe sociale și cheltuia 25 $ pe armată, astfel calculul bugetar nu era pozitiv
Acest lucur a fost o problemă ce putea fi ignorată temporar, dar avea cu siguranță să revină mai târziu și să nu mai poată fi evitată.
Și, a și făcur-o,compromițându-l pe succesorul lu Reagan, George Bush Sr. (care a fost și vicepreședintele lui Reagan pentru 8 ani).

Astfel, din cauza găurilor din deficit lăsate de Reagan, Bush a trebuit să mărească taxele, contrar promisiunii sale electorale “Read my lips: “No new taxes” ”

În ceea ce privește efectele avute pe termen lung de Reaganomics, au fost negative prin modul în care au setat trand-ul republican de a nu ține cont de deficitul bugetar și de datoria externă.
În plus, prin dereglementarea masivă a mariilor companii, Reagan a pus bazele situației actuale în care câteva companii gigant care nu țin cont de nevoiile angajaților controlează aproape toată piața, astfel acea „scurgere în jos” a bogăției dinspre companii pe care o voia Reagan nu a avut loc nici atunci, nici în anii următori. Ceea ce a făcut ca unul dintre scopurile principale ale așa zisei „Revoluții Reagan “

În concluzie, “Revoluția Reagan” și reagonomics au avut un efect economic bun în termeni de creștere economică și revenire economică și militară, dar au plantat semințele monopolizării semi totale de azi a pieței americane și a dus la o mărire a diferențelor de venit între clase.

 

Bibiografie si surse:

https://www.youtube.com/watch?v=2h4DkpFP_aw&t=445s

https://www.youtube.com/watch?v=wCLP3djiKvM

https://www.youtube.com/watch?v=EeyGdy_SdhQ

https://www.youtube.com/watch?v=VfGG6ioRvTs&t=651s

https://www.youtube.com/watch?v=vcu580_nspQ&t=59s

https://www.youtube.com/watch?v=tAYpNARL7RY&t=230s